Opera ,,Ciulinii Bărăganului'' de Panait Istrati este un roman, specie a genului epic, de mari dimensiuni, cu o acţiune complexă şi cu un număr mare de personaje.
În acest roman, personajul principal este Matache, un copil sărac, al cărei poveşti de viaţă se ascunde în spatele poveştii ciulinilor.
Matache, țintuit la pescuitul său, primise fără vorbă să-l însoţească pe tatăl său. Voia s-alerge şi el cu vântul şi ciulinii, să scape de apa care-i făcea picioarele să putrezească, de peştele pe care-l strângea de pomană. Revoltat de sărăcia în care se zbătea, el se entuziasmează la vestea că va pleca în acel univers necunoscut încă lui, urmându-şi visul, însă neștiind că acel vis va deveni un coşmar.
Cu dorinţa de recuperare a celor 100 de franci ai mamei sale, el ajunge în Călărași,unde, după ce strânge suma, primeşte teribila veste că mama sa a murit. Astfel, el ajunge la moşia Duducăi, unde îşi va pierde şi tatăl, care va pleca la Giurgeni să aducă fân.
Matache este neastâmpărat, curajos, dornic de libertate, însuşiri dobândite prin deplasarea lui alertă în ritmul alunecării buruienilor smulse de vânt, în ciuda rugăminților tatălui său de a nu face ,,vreo poznă cu ciulinii ăia''.
Ajuns în comuna Trei Sate, la fratele lui Ştirbu, el asistă la nişte atrocităţi care îl vor face să cunoască țara, dar şi durerile ei (,,Tot trăind ceasuri atât de tragice la o vârstă la care alți copii încă se joacă, inima mea nu mai rezista''). Tatăl său este o altă victimă inutilă a măcelului, moartea sa fiind lovitura de graţie a destinului lui Matache.
În concluzie, Matache este un personaj care călătorește, se aventurează şi cunoaşte.
